Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina


Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este o arie protejată de interes naţional declarată astfel prin Legea 5/2000. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar.

Scopul creării parcului natural este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală, cu o mare diversitate biologică.

Parcul cuprinde între limitele sale şase din cele mai spectaculoase rezervaţii naturale ale judeţului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Dealul şi Peştera Bolii.

Relieful este variat si caracterizat prin prezenta versantilor si a coamelor montane si deluroase; cea mai mare extindere o au suprafetele de inaltime medie, netede, acoperite de paduri de conifere si foioase;

Camparea in parc se face in zonele special amenajate, iar vizitarea este permisa numai pe drumurile deschise accesului public si pe traseele turistice marcate. Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina are administraţie proprie.

Datorita felului in care este amplasat parcul, acesul se poate face prin patru direcţii, Depresiunea Orăştiei, Depresiunea Haţegului, Valea Jiului si dinspre vârful Şureanu (numai pe jos). Din Orăştie, Haţeg si Petroşani există mai multe căi de acces în parc.

Accesul pe calea ferată este posibil către Costeşti din Orăştie(gară, trenuri accelerate), Boşorod din Călan (gară, trenuri accelerate), Haţeg din Subcetate (gară, trenuri accelerate), Fizesti din Pui(haltă, tren personal), Ponor (haltă, tren personal), Baru Mare(haltă, tren personal), Crivadia (haltă, tren personal), Merişor (haltă, tren personal), Băniţa (haltă, tren personal), Peştera Bolii (haltă, tren personal) şi Petroşani (gară, tren rapid sau accelerat).

Fauna: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte o mare varietate de specii caracteristice reliefului montan si carstic, reprezentată de carnivore mari (urşi, lupi şi râşi), cervide (cerbul carpatin şi căpriorul), pisica sălbatică, bursuc şi de alte specii, care pot satisface cerinţele observatorilor de viaţă sălbatică.

Peştera Şura Mare adăpostea între anii 1960 – 1970 una din cele mai mari colonii în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii.

Transportul în comun este asigurat de firme private locale în zona Orăştie-Costeşti si Petroşani-Haţeg.

  • Harta
  • Obiective Turistice
  • Vreme

Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina prezintă un relief fragmentat de râuri puternice care au săpat adânc in calcarele care străjuiesc prin formele de relief create, marele complex de cetăţi dacice din munţii Orăştiei.

Pentru cine cutreieră pentru prima oară Valea Grădiştei cu împrejurimile ei montane, peisajul devine deosebit de încântător prin varietatea reliefului, prin îmbinarea trecutului istoric indepărtat dacic, probat aici prin atâtea mărturii interesante, cu prezentul înnoitor, dinamic, prin coloritul etnografic atât de specific satelor de aici. Zona ne apare de un vădit interes turistic si prin accea ca ea inglobează o zona montană de mare atracţie pentru iubitorii de drumeţie unde, alături de vestigiile trecutului, întâlnim un peisaj natural de neîntrecută frumuseţe.

In acest cadru, ce ascunde peste tot obiective turistice, există o densă reţea de căi de comunicatie, începând de la simplele poteci si cărărui ce împânzesc lunca pâna la drumuri de hotar, drumuri forestiere, drumuri comunale, drumuri judeţene si şoseaua asfaltată Orăştie — Costeşti (DJ705) care este principala poartă de acces in această oază de istorie si natura, unde oamenii locului si-au păstrat felul tradiţional de viaţa, moştenit de la civilizaţia dacică.

Dar poate ca drumeţul, obişnuit peste tot in ţară cu un anume confort, va fi ispitit sa-si petreacă măcar o noapte in incinta unei stâni de la poalele Godeanului sau de pe Muntele Scîrna ori in casa unui marginean dintr-un sat mai izolat, intr-o încăpere împodobită cu busuioc in grindă, primit cu multă ospitalitate de catre gazde.

Pe lângă peisajul dacic pe care l-am descris in partea dinspre apus, dincolo de platforma Luncanilor se găsesc forme de relief calcaroase care iţi taie răsuflarea prin unicitatea si frumuseţea lor, parcă sculptată anume. În acestă zonă se găseşte un peisaj impădurit, in care se interpătrund văile adânci si peşterile, care acum 26000 de ani au oferit adăpost strămoşilor noştrii. În prezent în zonă se pot vedea multe sate, cu gospodării răsfirate pe culmile muntoase, bogat scăldate de razele soarelui si cu pământuri de o deosebită bogaţie minerală.

Datorită amplasării lor, peşterile sunt accesibile turiştilor, principalele atracţii fiind peşterile: Cioclovina Uscată, Cioclovina cu Apă, Şura-Mare, Şura-Mică, Bordu Mare, Tecuri, Bolii.

Un alt peisaj extraordinar, unic in aceasta zona este Lunca Ponorului şi Lunca Ponoriciului, unde apele râurilor Ponor şi Ponorici sunt înghiţite de adâncurile pământului, dispărând sub un perete de stâncă, circulând apoi pe sub pământ, câţiva kilometrii, după care reies la suprafaţă din peşterile Şura-Mare şi Şura-Mică, respectiv Cioclovina cu Apă.


ViewWeather.com – World weather forecast | Muntii Surean